Când vorbim despre colită, avem de-a face cu viscere, cu centrul organismului nostru, cu o zonă întunecată, privată, profundă. Un subiect dificil care se referă în mod speculativ la personalitate, al doilea creier, mintea mai complicată, într-un sens fizic, fiziologic și psihologic .
Intestinul: cel de-al doilea creier
Ne gândim la forma creierului și cea a intestinului: bucle, convoluții, aderențe, terminații nervoase.
Instinctul posedă un sistem nervos intrinsec și, deși în imaginația colectivă identificăm inima drept centrală a sentimentelor, în viscere noastre au loc schimburi emoționale foarte puternice, într-o manieră complet autonomă față de creier.
Este suficient să ne gândim la faptul că o mare parte din serotonină , neurotransmițătorul de sănătate, este produsă în mediul intestinal.
Putem spune că "fericirea este burta" fără a risca un joc de noroc! Atunci cand nivelurile de serotonina sunt scazute sau cand simtim o afectiune sau pur si simplu o situatie provocatoare de anxietate, care ne provoaca stres, stomacul nostru raspunde cu simptome cum ar fi greata, dureri abdominale, crampe, evacuari bruste de diaree .
Și atenția celui de-al doilea creier are o amintire foarte atentă : doar o intrare cunoscută, chiar și una inconștientă, este suficientă pentru a declanșa reacții fizice.
Colită: inflamația creierului
Adesea se întâmplă ca intestinele noastre să reacționeze la ceea ce mintea nu acceptă, la emoțiile reținute sau la cele pe care ar dori să le scape repede, pentru că ele poluează mintea și o destabilizează.
În această mișcare de tensiuni și relaxare, intestinele se mișcă, încercând să moduleze dezechilibrele de natură "înaltă" în "instincte de natură scăzută" .
Funcția intestinală este strâns legată de cea digestivă și, adesea, dacă un gând sau o emoție nu sunt "digerate", ele devin un subiect care trebuie eliminat rapid, pentru a scăpa.
Unele gânduri devin apoi "fecale", care nu pot fi tolerate, acceptate, sintetizate și trebuie expulzate rapid, pentru a reveni la senzația emoțională.
Cei care suferă de colită psihosomatică răspund frecvent la unele trăsături simptomatice de personalitate .
> Maniacs pentru curățenie;
> rigiditate morală;
> relații dificile cu sexualitatea și aspectele ei;
> personalitate introvertită, inhibată;
> incapacitatea de a se adapta.
Colită psihosomatică: o supapă de evacuare
Să ne amintim mereu că tratarea simptomului nu elimină cauza, poate să- l liniștească, dar adesea tăcerea este cel mai rău rău, pentru că este ca un foc care este lăsat sub cărbuni și apoi explodează exploziv sau mai rău implosiv!
Problemele și ulterior tulburările de natură emoțională, mentală, psihologică sau orice alt atribut pe care dorim să-l asociem, dacă nu sunt abordate, recunoscute și tratate, pot conduce la reacții foarte periculoase care afectează echilibrul hormonal-chimic al sistemului nostru nervos.
În cazul colitei psihosomatice, dar și a tuturor patologiilor care au rădăcini adânci, aplicăm o abordare holistică care are grijă de individ în ansamblu.
Naturopatul poate contribui la calea conștientizării, în sinergie cu figura doctorului, ajutând persoanele care suferă de acest tip de patologie să caute soluția acestei tulburări și să nu se limiteze să-i diminueze manifestarea.
Colita trebuie adresată unui gastroenterolog, unui proctolog, unui nutriționist, unui psiholog, eventual cu un neurolog, cu o naturopată, pentru că adesea pentru a atinge obiectivul, trebuie să traverseze căi integrate, chiar și cu remedii naturale.
