Osteopatie, aici este sensul
Așa cum este definit de Institutul Superior de Osteopatie (ISOI), de osteopatie (de la osteonul grecesc - os și de la "calea" engleză) înseamnă "un sistem consolidat de asistență medicală bazat pe contactul manual evaluarea, diagnosticarea și tratamentul diferitelor boli ".
Osteopatia nu utilizează medicamente, remedii naturale sau instrumente medicale, ci practică manipularea țesuturilor.
Această formă de medicină neconvențională a fost recunoscută de Organizația Mondială a Sănătății.
Principiile ostepatiei
Același termen a fost conceput de inventatorul și fondatorul său, chirurgul american Andrew Taylor Still, care, la sfârșitul secolului al XIX-lea, a elaborat ceea ce sunt încă astăzi principiile cardinale ale osteopatiei:
> În primul rând, faptul că ființa umană este ea însăși o realitate dinamică, inclusiv părți interdependente, adică corp, minte și spirit.
> În al doilea rând, corpul are mecanisme de autoreglementare și auto-vindecare, care, dacă funcționează bine, tind spre homeostază corporală și echilibru; și în cele din urmă că terapia se bazează tocmai pe aceleași principii.
Corpul este, prin urmare, văzut într-un mod holistic, ca o unitate și un sistem compus din mușchi, schelet și organe care au centrele nervoase ale coloanei vertebrale ca punct de conexiune.
Când una dintre aceste componente nu funcționează sau se blochează, aceasta dăunează atriilor; în timp ce, invers, bunăstarea organismului este asigurată de funcționarea corectă a fiecăreia dintre aceste părți.
Ce tratează osteopatia
Osteopatia acționează asupra celor care sunt probleme structurii de susținere a organismului, prin urmare mecanisme musculoscheletale, interconectate cu sistemul organo-visceral și sistemul sacral cranian.
Profesionalismul osteopathului se adresează atât copiilor și nou-născuților, cât și adulților sau persoanelor vârstnice, inclusiv femeilor însărcinate .
În practică, puteți să vă adresați osteopatilor pentru tulburări cum ar fi : dureri de col uterin, dureri de cap, nevralgii și cefalee, lombago, sciatică, artrită, discopatii; dureri articulare sau musculare; chiar otită, sinuzită și tulburări ginecologice sau digestive.
Rolul osteopathului
Terapistul de osteopatie sau osteopatul are un rol important, care nu este atât de vindecând corpul persoanei care se întoarce la el, ci de a elimina acele blocuri sau obstacole care împiedică comunicarea corectă cu căile și sistemele a corpului, care este, prin urmare, un impediment pentru echilibrul său.
Osteopatul poate, în funcție de caz, să implementeze:
> o abordare structurală - prin manevre efectuate pe articulații sau mușchi;
> o abordare fascială - legată de fascia musculară sau de mușchiul afectat;
> o abordare viscerală ; prin tehnici care stimulează mobilitatea și funcționalitatea unui organ;
> o abordare craniană - prin tehnici care acționează asupra mișcării dintre oasele craniului.
