Metoda girotonică
Pentru girotonici sau girotonici este obișnuit să se înțeleagă o metodă de formare cu scopuri diferite, de la simpla bunăstare psiho-fizică a oricărui subiect, la dezvoltarea potențialului fizic al profesioniștilor cum ar fi sportivii și dansatorii.
Termenul " girotonic " este compus din cuvântul " giroscoapă" care indică circularitatea mișcărilor făcute și cuvântul tonic care subliniază dimensiunea vibrației și tonalității corpului uman. Din aceasta rezultă că o vibrație circulară produce o vibrație a corpului, un sunet care face parte din fiecare dintre noi.
Numele disciplinei gyrotonice a fost dat de Juliu Horvath, dansator maghiar, la începutul anilor optzeci.
Metoda girotonică cuprinde o serie de exerciții bazate pe principiul Mișcării Inteligente : cu efort minim este necesar să putem produce forța maximă în corpul nostru. Prin mișcări circulare și bine calibrate, similare cu cele ale dansului clasic și înotului, libertatea de mișcare este conferită articulațiilor, permițând pe de o parte să lucreze mai profund asupra ligamentelor și atacurilor musculare, mărind capacitatea funcțională a întregului aparat locomotorii și, în același timp, îmbrățișând principiile medicinei orientale, pasajele principale ale energiei corpului sunt redeschise.
Specificitatea metodei girotonice
Metoda girotonică nu ignoră o anumită mașină, cunoscută sub numele de Turnul cu role .
Formatorul gyrotonic introduce obiectul acestei mașini care este echipată cu mânere și greutăți care acționează ca rezistență în timpul diferitelor exerciții. În ciuda faptului că are multe în comun cu Pilates, el lucrează pe mai multe mișcări fluide și circulare, pe respirație pentru a stimula sistemul nervos și a elibera orice blocuri psihofizice. Dacă Pilates funcționează pe două dimensiuni, metoda girotonică capătă o dimensiune a mișcării tridimensionale.
E un fel de dans. Este ca și cum ai înota în aer. Organismul are o armonie extraordinară.
Datorită acestui flux continuu de mișcări eliptice, sincronizate cu respirația, girotonicul este recomandat în perioada prenatală și în recuperarea postnatală, pentru a aduce spatele în formă abdominală și a recupera elasticitatea spatelui. Într-un astfel de moment delicat al vieții unei femei, un astfel de exercițiu permite o recuperare psihofizică rapidă, precum și o întărire a stimei de sine. Este o metodă pe care fizioterapeuții o adoptă cu succes chiar și în timpul unor terapii de reabilitare.